Parohia romaneasca din Sard dateaza din perioada de fiintare a satului, respectiv sex XI- XIII, primele informatii documentare datand din anii 1715-1733 cand satul acea 60 de familii de iobagi romani, biserica de lemn si doua case parohiale. In conscriptia de la 1750, parohia Sard avea 704 suflete de credinciosi, 3 preoti si o biserica. Intrucat, insa in analele istorice ale localitatii apare existenta populatiei romane inca din vremuri preistorice si apoi din perioada dacica si urmatoare acesteia, precum si existenta catunului Sanmartin – suburbie a Sardului, cu bisericuta proprie, denota ca in Sard a existat viata religioasa ortodoxa inca dinaintea anilor 1700, respectiv a aparitiei dominatiei austro – ungare in Transilvania si a dizidentei greco-catolicilor din randurile ortodocsilor.
Patriarhia Romana isi reafirma solidaritatea cu Patriarhia Antiohiei si a Intregului Orient si Patriarhia Siriana a Antiohiei si a Intregului Orient si indeamna ierarhii, preotii, monahii, monahiile si credinciosii sa continue sa se roage pentru crestinii
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este un sfant martir, pomenit de aproape toate Bisericile traditionale, de obicei pe data de 23 aprilie. Patron al unui numar de tari, regiuni si orase
Sfantul Ierarh Nicolae este ocrotitorul lacasului de cult ortodox din Sard. Nascut in a doua jumatate a secolului al III-lea, intr-o provincie din Asia Mica, Sfantul Ierarh Nicolae a fost Episcop in Mira Lichiei, fiind intemnitat in vremea imparatilor
Atestarea documentar – istorica a localitatii Sard, dateaza inca din perioada preistorica, continuand cu perioada daco-romana prin descoperirile de obiect istoric aflate actualmente in inventarul istoric al Muzeului Unirii din Alba Iulia.